ELECTROTERAPIE

Electroterapia este un element important al fizioterapiei. Curentul de stimulare permite tratarea ţesutului cu ajutorul electrozilor (electrozi plaţi, electrozi adezivi, sau electrozi speciali cum ar fi cei punctiformi şi electrozii arcuiţi) pe zona selectată. In funcţie de tipul de curent şi de modul de selectare a parametrilor (adică forma impulsului, durata impulsului, durata pauzei, frecvenţă, intensitatea) curentul de stimulare poate avea efecte semnificative in următoarele tipuri de tratamente:

  • Diminuarea durerii
  • Stimularea circulației şi intensificarea troficității
  • Stimularea nervilor, de exemplu prin antrenamentul inervaţiilor şi tratamentul paraliziei
  • Stimulare musculară pentru dezvoltare/menținere musculară
  • Relaxare musculară
  • Ionoforeza

Se poate face următoarea clasificare a diverșilor curenți de stimulare, funcţie de modul de generare a lor şi de metodele specifice de tratare a țesuturilor:

Curentul de medie-frecvenţă: Acesta este un curent alternativ rezultat prin suprapunerea unei frecvențe de bază (2-9.5 KHz) cu o frecvență de modulaţie (0-250 Hz). In cazul curenţilor AMF(curent de medie-frecvenţă modulat in amplitudine) şi al curenţilor de medie-frecvenţă pentru stimulare musculară (MT şi KOTS) suprapunerea a avut loc deja in aparat. Astfel încât curenţii deja modulaţi pot fi aplicaţi pe pacient cu ajutorul numai a doi electrozi. In cazul curenților interferenţiali IF clasici prin suprapunere se emit ambele frecvențe atunci cand curentul ajunge pe ţesutul pacientului, şi din acest motiv este important ca să se aplice toţi cei patru electrozi. Eficienţa terapeutică mai mare in cazul curenţilor de medie-frecvenţă se atinge prin faptul că iritarea pielii este minimă, in timp ce penetrarea ţesuturilor este mai profundă, iar tolerabilitatea de către pacienţi este mai bună.

Un impuls de curent cu frecvenţa de sub 1000 Hz este clasificat drept curent de joasă-frecvenţă. Intregul domeniu de aplicaţii este acoperit de diferitele tipuri de curenţi de joasă frecvenţă DF, MF, CP, LP (curenţi diadinamici) UR (curent Trabert), HV (curent de inaltă tensiune), FaS (curent faradic), TENS (impulsuri rectangulare mono- şi bifazice), MENS (microcurent variabil), IG 30 and IG 50 (galvanizare in impulsuri), FM (curent modulat in frecvenţă), STOCH (curent stohastic), HVS (stimulare prin curent de inaltă tensiune) şi T/R (impulsuri cu parametri variabili). Spre deosebire de curenţii de medie frecvenţă, curenţii de joasă frecvenţă pot fi folosiţi şi in tratamentul paraliziei periferice.

Curentul galvanic (G) este un curent direct care face ca ţesuturile să fie străbătute de o energie constantă. Curentul galvanic este folosit mai ales in stimularea circulaţiei şi diminuarea durerii, dar şi in iontoforeză (difuzia medicamentelor) in ţesuturi cu ajutorul curentului)

To top